Mănăstirea Alexandru Vlahuţă
Manastirea Alexandru Vlahuta se afla in comuna Alexandru Vlahuta, judetul Vaslui si are o obste de 17 de vietuitori, fiind una din cele mari manastiri de calugari din cuprinsul Episcopiei Husilor.
Manastirea Alexandru Vlahuta a fost ridicata la initiativa parintelui Iustin Parvu in anul 2002, iar in urmatorul an a avut loc sfintirea noului lacas de cult.
Pana in prezent s-au construit Biserica Paraclis, 12 chilii, trapeza si bucataria, un agheazmatar si doua fantani.
Hramurile manastirii sunt Nasterea Maicii Domnului, Sfantul Ierarh Nicolae (paraclis).
Mănăstirea Bogdăniţa
Manastirea Bogdanita se afla in comuna cu acelasi nume, judetul Vaslui si este manastire de calugari cu viata de obste, in prezent cu 3 vietuitori.
Manastirea Bogdanita a fost ridicata in anii 1844-1847 din piatra si caramida de catre grecul Eustatie.
A fost avariata puternic in urma cutremurului din anul 1940 si din lipsa de fonduri nu a putut fi renovata, ajungand intr-o stare de ruina.
Astazi este in faza de constructie, cei trei calugari depunand tot efotul in acest sens.
Hramul manastirii este Sfantul Ierarh Nicolae.
Mănăstirea Bujoreni - Măgarului
Legenda spune ca un magar s-a oprit in padure in fata unui stejar, in care era ascunsa de mai demult si uitata o icoana a Maicii Domnului. Minunea facuta de Maica Domnului i-a hotarat pe ciobani sa zideasca in acel loc o biserica si un schit. Se spune ca prima biserica a fost facuta din stejarul cu icoana, din lemnul lui fiind pana azi Sfanta Masa.
In anul 1840 se zideste o biserica de caramida, dupa care schitul a devenit manastire de maici. A fost pictata intre anii 1955 si 1958. In 1960 in urma decretului comunist, se desfiinteaza. Reinfiintata in 1993 ca manastire de monahi. Obstea actuala s-a format in jurul unor monahi veniti de la Manastirea Petru Voda.
Manastirea Bujoreni este un lacas de cult ortodox situat in comuna Zorleni din judetul Vaslui.
In trecut denumita "Schitul Magaru", manastirea a fost pentru prima data atestata documentar la data de 27 martie 1602.
Manastirea Bujoreni este usor accesibila. Puteti ajunge folosind drumul județean Barlad-Zorleni-Murgeni-Falciu, la iesirea din satul Popeni, in varful dealului unde este postat "Releul TV" la punctul numit Caprioara. Un indicator arata spre stanga in padure pe un drum forestier pietruit si bine intretinut, de 5 km lungime, care duce direct in incinta manastirii, acolo fiind si capat de drum. Se poate ajunge si cu trenul, oprind la statia Horga, iar de acolo 5-6 km de strabatut pe jos.
Mănăstirea Dimitrie Cantemir - Grumezoaia
Manastirea Dimitrie Cantemir Grumezoaia se afla in comuna Dimitrie Cantemir, judetul Vaslui si este manastire de calugari cu viata de obste, in prezent cu 12 vietuitori.
Prima biserica a manastirii a fost ridicata de Stan Posatnicul pe un teren primit de la Stefan cel Mare.
Dimitrie Cantemir a construit in anul 1692 o noua biserica de lemn, un schit de calugari dar a devenit manastire de maici in 1802.
In timpul comunistilor a devenit biserica de Parohie iar in anul 1996 a redevenit manastire de calugari.
Manastirea detine Moaste: racla cu particele din moastele Sfantu Gheorghe, Sfantu Grtgorie Teologul, Sfantu Ecatanna, Parinti ucisi in Sinai, Sfantu Prunci ucisi de Irod, Sfantu Mucenici din Hozeva, Cuv. Arsenie, sfinti de la Lavra Pecerska Kiev, Icoane facatoare de minuni: icoana Maicii Domnului.
Hramurile manastirii sunt Sfantul Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir (biserica noua), Intrarea in Biserica a Maicii Domnului (biserica veche).
Catedrala Episcopală Huși
Ansamblul arhitectural al episcopiei Husilor (sec. XV-XX) este constituit din biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel, turnul-clopotnita, palatul episcopal, chiliile si zidul de incinta.
Turnul-clopotnita situat la intrarea in incinta, pe latura de est, zidit in 1938 de episcopul Nifon Criveanul, din caramida si beton armat, prezinta un plan rectangular, patru nivele, accesul facandu-se printr-o bolta cu dechidere in arc in plin cintru.
Palatul episcopal, construit de episcopul Iacov Stamati, in 1782-1792, pe ruinele palatului domnesc (sec. XV-XVII) , ingloband si pivnitele din sec. XV, ars in 1813, a fost recladit in 1849 de episcopul Sofronie Miclescu.
In prezent, in cladire functioneaza Muzeul episcopal de arta religioasa si carte veche.
Zidul inconjurator si chiliile ridicate in anul 1849, prin stradania episcopului Sofronie Miclescu, au fost refacute in 1934 de episcopul Nichifon Criveanul.
Biserica Sf-tii Apostoli Petru si Pavel a fost construita de Stefan cel Mare in anul 1495, in cadrul curtii domnesti, functionand de-a lungul timpului ca manastire si catedrala episcopala (incepand de la sfarsitul secolului al XVII-lea) .
Monument valoros la origine, dar reconstruit in sec. XVIII-XIX, mai pastreaza astazi doar urmele temeliilor si pisania din vremea marelui voievod.
Biserica a fost avariata de cutremurul din 1692, incendiata si jefuita in 1711 de tatari si recladita in 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu ajutorul domnitorului Matei Ghica.
Daramat de cutremurul din 1802, lacasul a suferit numeroase transformari de la ferestre in sus; in 1863 zona cornisei, in 1945 turlele, adaugiri in 1896 (proscomidia) , in 1910 (vesmantaria) si in 1945 (pridvorul cel mare) .
Biserica a fost pictata de Gh. Tattarascu, in 1890-1891, repictata in 1945 (D. Hormung, I. Wass si N. Pana) si in 1996.
Pisania, scrisa cu majuscule in limba slavona, se afla astazi incastrata deasupra usii de la intrare:
" Binecredinciosul si de Hristos iubitorul, Io Stefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a inceput si a zidit aceasta biserica in numele sfintilor slavitilor si intru-tot-laudatilor mai-marilor apostoli Petru si Pavel, care este in Husi pe Draslavat si s-a savarsit in anul 7003 (1495) , iar a Domniei- sale al 38-lea curgator, luna noiembrie 30 . "
Cu prilejul redeschiderii episcopiei din anul 1996, biserica a fost reparata prin stradania P. S. Ioachim, Episcop al Husilor.
Mănăstirea Floreşti
Mănăstirea Floreşti din judeţul Vaslui este situată în satul Floreşti, comună Poieneşti.
Accesul se face din Vaslui spre Bacău, pe DN2F, 12 km, stânga spre Floreşti, pe DJ245,13 km, dreapta în Floreşti.
Ansamblul monahal(biserica Sf. Ilie, turnul-clopotnita, palatul egumenesc şi zidul de incintă) este unul dintre cele mai importante realizări ale arhitecturii ecleziastice din eparhia Huşilor, construit în sec. XVI-XIX, în stil romantic. Mănăstirea s-a numit la început Simila, apoi Florentina până la mijlocul secolului al XVII-lea, când a luat numele de Floreşti de la satul din apropiere.
Biserica a fost construită la sfârşitul secolului al XVI-lea (c.1590) de vornicul Carstea Ghenovici şi reclădita între anii 1686-1694 de vornicul Gavrilita Costachi, strănepotul ctitorului şi urmaşii săi. Afectată de seismele din anii 1738 şi 1802, biserica a fost închinată mănăstirii Esfigmen de la muntele Athos în anul 1806, de către Veniamin Costachi, Mitropolitul Moldovei.
Mănăstirea Grajdeni
Mănăstirea Grajdeni este o mănăstire de maici din judeţul Vaslui, ce poartă hramul Sfânta Treime. Numele de Grajdeni vine de la grajdurile care adăposteau caii Poştei. Aici obişnuia să poposească şi Petru Rareş, în drumul lui, de la Galaţi la Suceava.
Nu se găsesc însemnări privind data precisă a ridicării bisericuţei mănăstirii, dar este sigur că aceasta s-a realizat în prima domnie a lui Petru Rareş din anii 1527-1538.Bisericuţa lui Petru Rareş a fost incendiată în anul 1711 de tătari, păstrându-se doar un pomelnic al domnitorului în limba slavonă şi o icoană cu chipul Maicii Domnului.
Ulterior a fost ridicată o nouă biserică, tot pe locul ctitoriei lui Petru Rareş. Aceasta a fost renovată în 1853, dar în anul 1870 s-a dărâmat. Vlădică Anania a ridicat o nouă biserică din cărămidă, care s-a sfinţit în anul 1872 cu hramul Sfântul Nicolae.
Biserica este de cărămidă, pe temelie de beton, are o lungime de 22 de metri şi o lăţime de 7 metri. Arhitectura bisericii este în stil moldovenesc şi are formă de cruce. Spaţiul interior este împărţit în altar, naos şi pronaos.
Mănăstirea Malineşti
Manastirea Malinesti a fost ctitorita in 1826, langa biserica veche a schitului din 1762. Schitul din secolul al XVIII-lea a fost intemeiat de ieromonahul Nicodim Hudici din Garceni. Odata cu secularizarea averilor manastiresti din 1863, schitul a fost deposedat de cele doua mosii din jur: Garcenii si Marmurenii care ii asigurau existenta, fiind desfiintat.
In 1925, manastirea Malinesti a fost redeschisa, prin stradania episcopului Husilor, Iacov Antonovici. In 1925 si 1928 aceasta este renovata cu ajutorul familiei maresalului Prezan.
Schitul a fost din nou desfiintat in 1959, iar biserica a devenit enorie, filiala a parohiei Sf. Nicolae din Garceni.
In 1995, asezamantul monahal devine manastire de calugari, in interiorul incintei construindu-se un paraclis si chilii.
Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului Moreni
Manastirea Moreni este situata la 27 km de Vaslui, in comuna Deleni si a fost ctitorita in jurul anilor 1540-1546 de catre Lupan Buznea slugerul si sotia sa Maria. In anul 1853 se ridica o alta biserica, tot din lemn si, astfel vechea manastire a lui Lupan devine manastirea Moreni.
Complexul monahal Moreni este construit intr-un stil arhitectural unitar in care sunt preluate elemente traditionale si cuprinde: biserica si clopotnita veche, biserica-paraclis, turnul-clopotnita, chiliile, trapeza, centrul Scriptoria, muzeul de arta religioasa, biblioteca, cladiri anexe si zidul de incinta.
Muzeul reuneste obiecte de arta religioasa si obiecte arheologice. Din colectiile muzeului fac parte: un clopot de la biserica veche, un triptic, o
troita in miniatura, cununii, candele si potire de argint, sfesnice, un chivot, un cutit de impartasanie cu crucea decupata, un epitrahil cu fir de argint, bedernita, manecute, brau, metanier, carti din secolele XVIII-XIX.
Printre obiectele arheologice descoperite in zona manastirii se regasesc unelte de silex din paleolitic, unelte din neolitic (cultura Cucuteni), obiecte din ceramica, monede de argint si bronz. Turnul Clopotnita (23 metri), impresioneaza prin monumentalitate si armonia proportiilor.
Mănăstirea Pârvești
Manastirea Parvesti este situata in satul cu acelasi nume din comuna Costesti, judetul Vaslui.
Lacasul de cult a fost ctirorit in anul 1666, sub hramul "Sfantul Ierarh Nicolae" si este un monument arhitectural reprezentativ pentru zona si vremurile in care a fost construit.
Impresioneaza prin tehnica de constructie, armonia volumelore si decoratia fatadelor fiind in totalitate din lemn.
Manastirea a fost recladita intre anii 1816-1820, suferind alte interventii in anii 1886, 1935 si 1974.
Constructia impresioneaza prin turnul-clopotnita, fiind unic in Eparhia Husilor.
Mânăstirea de la Movila lui Burcel
Manastirea Sfintii Imparati Constantin si Elena de pe Movila lui Burcel este situata pe teritoriul comunei Miclesti, judetul Vaslui. Ea a fost infiintata in anul 1996 prin stradania arhimandritului Stefan Gusa.
Movila lui Burcel este inscrisa in lista monumentelor istorice din Romania, insa zona a fost decretata si "rezervatie naturala botanica", protejata de lege, aici aflandu-se numeroase specii rare din flora Moldovei.
In fiecare an, la data de 21 mai pe Movila lui Burcel are loc un festival folcloric, cu formatii si interpreii din mai multe judete.
Acces: mergand pe Drumul National DN 24 Iași-Vaslui, dupa intrarea pe teritoriului judetului Vaslui, pe partea dreapta a drumului se afla Movila lui Burcel.
