Grădina Zoologică din Bârlad
Bârladul deţine cea mai mare Grădină Zoologică din Moldova şi dispune de o varietate de păsări, peşti şi mamifere exotice şi autohtone. Atracţiile parcului sunt felinele dar şi maimuţele jucăuşe. Grădina Zoologică Bârlad a fost înfiinţată în 1959. Iniţial, a fost un simplu adăpost pentru un urs închis într-o cuşcă. La cea vreme era cu totul special să poţi vedea o fiară sălbatică de aproape şi curiozitatea oamenilor a contribuit la dezvoltarea proiectului. În primii 10 ani de la înfiinţare au fost făcute cele mai multe achiziţii. Acum pot fi văzute 36 de specii de păsări, peşti şi mamifere, însumând câteva sute de exemplare. Punctele de atracţie le reprezintă felinele exotice, fiecare dintre ele fiind botezate de îngrijitori cu nume inspirate din filme: tigrul-Sandocan, leoaicele Shiba şi Shila, leul-Isac ori jaguarul. Maimuţa „Ciociolina” are parte de mulţi admiratori, atât în rândul partenerilor de ţarc, cât şi al vizitatorilor. Mai pot fi văzute şi alte animale: lupi, vulpi, nutrii, urşi, lopătari, lama, zimbri etc. Sunt şi specii de păsări interesante, de la fazani, lebede şi păuni, până la porumbei, canari, peruşi şi papagali.
Parcul Zoo este amplasat în zona nordică a oraşului, în prelungirea Grădinii Publice. Se întinde pe o suprafaţă de 5.6 hectare. Practic, fiarele sunt ţinute în cuşti în mijlocul unei păduri bătrâne. Doar vechile alei betonate amintesc de civilizaţie şi, mai nou, gardurile electrice montate în dreptul ţarcurilor cu animale considerate a fi periculoase. Nu sunt plantate bănci printre alei. Grădina a fost închisă timp de 2 ani pentru lărgirea spaţiilor pentru mamiferele mari. Vizitatorii se aşteptau ca la redeschiderea parcului, în 2013, să vadă o Grădină zoologică modernă. Au fost surprinşi neplăcut să constate că nu s-a schimbat mare lucru, estetic vorbind. Doar animalele beneficiază de mai mult spaţiu şi publicul nu mai poate să vadă leii, urşii şi tigrii de la 2-3 metri distanţă, ci îi pot zări doar de la distanţă, mascaţi de vegetaţia abundentă. Ţarcurile pentru urşi şi lupi au 800 mp, iar cele pentru feline se întind pe o suprafaţă de 2.000-2.500 mp. Animalele sunt bine hrănite şi sutn îngrijite de numai 22 de angajaţi. Programul de vizită este de marţi până duminică, în intervalul orar 10.00-19.00. Luni e considerată zi de odihnă pentru animale. Biletul costă doar 2 lei de persoană, preţ care se reduce la jumătate pentru grupurile organizate.
 Grădina Zoologică Bârlad.jpg |  Grădina Zoologică Bârlad 8.jpg |
|---|---|
 Grădina Zoologică Bârlad 7.jpg |  Grădina Zoologică Bârlad 6.jpg |
 Grădina Zoologică Bârlad 5.jpg |  Grădina Zoologică Bârlad 4.jpg |
 Grădina Zoologică Bârlad 3.jpg |  Grădina Zoologică Bârlad 2.jpg |
 Grădina Zoologică Bârlad 1.jpg |
Rezervația forestieră și botanică Bălteni
Rezervația forestieră și botanică Bălteni se află în lunca râului Bârlad, la 10 km distanță de municipiul Vaslui. Terenul pe care se află Pădurea Bălteni prezintă numeroase microdepresiuni și este temporar inundat. Deși suprafața inițială a pădurii era de aproximativ 300 ha, datorită defrișărilor masive, în prezent ocupă doar 18,8 ha.
Pe teritoriul rezervației se întâlnesc unele specii rare de plante, printre care: salba moale pitică, voiniceriu pitic, element relictar, se găsește doar în câteva rezervații din țară; laleaua pestriță, este declarată monument al naturii; ghioceii bogați, laleaua galbenă, stânjenelul etc.
Tot aici se găsesc numeroase specii de arbori și arbuști: stejar, frasin, tei argintiu, carpen, stejar brumăriu, arțar tătăresc, dârmoz, salbă moale, măceș etc. Iar flora ierboasă este dominată de: lăcrămioară, obsigă, toporași și păiuș. În locurile depresionare apar specii de rogoz, stuf, papură și stânjenel de baltă.
 Stânjenel de baltă.jpg |
|---|
 Salbă_moale.JPG |
 Lalea pestriţă.jpg |
 Corn înflorit.jpg |
 Călin.JPG |
Dincolo de importanţa ştiinţifică, rezervaţia de la Bălteni oferă un peisaj excepţional, de care sunt atraşi mulţi iubitori ai naturii.
Rezervaţia forestieră şi botanică Bădeana
Pădurea Bădeana se află în apropierea satului cu acelaşi nume în comuna Tutova, la aproximativ 850 de metri dreapta de DE 581 (DN 24A) dinspre Bârlad spre Tecuci, pe un versant cu expunere estică. Altitudinea variază între 100 şi 130 m. Climatul are o nuanţă expresiv stepică, temperat continental, cu un pronunţat deficit de umiditate în timpul verii şi ierni umede şi foarte reci. Suprafaţa iniţială a rezervaţiei a fost de 126, 7 ha, în prezent fiind de circa 58 de ha.
Pădurea Bădeana a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate). La baza desemnării ca arie protejată se află buhaiul de baltă cu burtă roșie (un amfibian din specia Bombina bombina), specie protejată prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflată pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.
În structura arboretului predomină stejarul pufos, diverşi goruni, stejarul brumăriu, gârniţa, arţarul tătărăsc, mojdreanul. Flora ierboasă este bogată în elemente stepice, de nuanţă sudică şi continentală: ruşcuţa de primăvară, migdalul pitic, sipica, clopoţeii, solovârfiţa, etc.
Custodele rezervaţiei este Direcţia Silvică Vaslui – Ocolul Silvic Bârlad.
Rezervaţia forestieră şi botanică Seaca-Movileni
Rezervaţia este un rest din pădurile xeroterme ale silvostepei, care se întindea odinioară în Colinele Tudovei şi care s-a menţinut în zona Seaca-Movileni-Coroieşti, apreciate iniţial la o suprafaţă de 500 ha. Astăzi, acest fragment cu o suprafaţă de aproximativ 44 hectare, este situat pe un teren vălurat, cu o altitudine în jur de 200 metri, poziţionat la nord nord-est de comuna Coroieşti. Climatul este specific stepei, iar solul este tip cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune de suprafaţă.
Dintre speciile de arbori menţionăm: stejar pufos, gârniţă, stejar brumăriu, goruni, arţarul tătărăsc şi mojdreanul. Din categoria speciilor de plante rare, sunt: clopoţei, ghiocel, guşa porumbelului, tătăneasă de pădure, etc.
Rezervația botanică Movila lui Burcel
Monumentul istoric Movila lui Burcel se află la aproximativ 4 km de comuna Micleşti, în partea de nord-vest a acesteia şi în apropierea şoselei Vaslui-Iaşi. Datorită deosebitei însemnătăţi din punct de vedere naturalistic, o suprafaţă de 12 ha a fost ocrotită ca rezervaţie botanică.
Dealul Movila lui Burcel, cu altitudinea de 391 de metri, prezintă un relief accidentat,ceea ce a dus la numeroase alunecări şi eroziune de jur împrejurul movilei, însă terenul din incinta rezervaţiei este stabilizat parţial prin vegetaţia ierboasă şi care reprezintă un autentic vestigiu al vegetaţiei primare din judeţ. La fragmentarea reliefului prin alunecări şi eroziune a contribuit şi omul prin extragerea unor cantităţi apreciabile de nisip si piatră, iar prin păşunatul intens s-a distrus covorul ierbos. Dintre plantele rare în flora Moldovei şi cu rol fitogeografic se pot menţiona: ruscuţa, ai galben, ai sălbatic, zvăcusta, cosaci, sipica, vineţele, târtan, iarba surpăturii, siminoc, zambila, stânjenel de stepă, dediţei, bundiţa vântului, etc.
Rezervația forestieră și botanică Hârboanca
Pădurea Hârboanca este localizată pe versantul drept al Văii Bârladului, în apropierea satului Brăhăşoaia, din comuna Ştefan cel Mare, la aproximativ 1,5 km stânga de şoseaua DN 24B Vaslui - Negreşti - Roman. Are suprafaţa de 40,8 ha, iar altitudinea variază între 185 şi 240 metri si expunere generală vest sud-vest.
Climatul este specific stepei, cu întrepătrunderi ale nuanţei de silvostepă. Predomină solurile cernoziomice levigate şi cele brune de pădure. Din bogăţia florei se remarcă: migdalul pitic, steliţa, măciuca ciobanului sau rostogolul, floarea galbenă, buruiana de in, mărarul porcului, somnoroasa, cosicelul, ruţişoriul, toporaşii, garofiţa, buruiana pentru vânt, stânjenelul, drobul, stejarul brumăriu, cruşinul, mărgeluşele, stejarul pufos, şofrănelul sau brânduşa, trandafirul pitic, etc.
Rezervaţia botanică Coasta Rupturile Tanacu
La sud-est de comuna Tanacu (aproximativ 2 km de sat) se întinde un versant cu o suprafaţă de 6 ha, cu expunere vestică, puternic afectat de eroziune şi alunecări, numit Coasta Rupturile. În 1957, ea a fost plantată cu salcâm pentru stabilizarea terenului, apoi plantaţia a fost defrişată şi terenul folosit ca păşune.
Climatul stepic, solul de tip cernoziom de pantă aflat în diferite stadii de levigare şi erodare, cu treceri până la un sol lutos, oferă condiţii de existenţă unei flore bogate, cu numeroase specii rare, sudice şi continentale.
Pe versantul abrupt, cu înclinare de peste 35%, se află o vegetaţie bogată, precum: bărbişoară, tufă lemnoasă, ruşcuţă, ai de stepă, zambilă sălbatică, stânjenel de stepă, pintenoagă, sparcetă, luntricică, pălămidă, etc.
Bogăţia floristică a rezervaţiei, cât şi semnificaţia fitogeografică a geofondului conferă staţiunii de la Tanacu un caracter de unicitate, de tezaur informaţional de mare valoare ştiinţifică.
Rezervația botanică Fânațul de la Glodeni
În apropierea localităţii Glodeni, la aproximativ 2,5 km sud de oraşul Negreşti, pe versantul estic al dealului Glodeni se află o enclavă cu floră şi vegetaţie aproape primară, numită “Fânatul de la Glodeni”, în suprafaţă de 6,0 ha. Altitudinea fâneţei este de 260 metri, cu expunere estică şi o înclinare a versantului de 10-15%. Relieful este eccidentat, cu monticoli şi microdepresiuni rezultate în urma unor procese de alunecare a straturilor. Solul este de tipul cernoziom levigat, întrerupt de soluri podzolice. La bogăţia floristică din acest fânaţ se mai adaugă numeroase specii rare pentru flora ţării noastre, precum: adamască, barba boierului, scai, spin, curechi de stepă, bărbuşoară, iarbă mare, stânjenei, in galben, luntricică, trânjoaică, năgară, pir de stepă, sadină, etc.
Rezervaţia paleontologică Nisipăria Hulubăţ
În partea de nord a municipiului Vaslui, în imediata apropiere a Spitalului Judeţean de Urgenţă, pe terasa inferioară a versantului drept al pârâului Vasluieţ, se află rezervaţia paleontologică “Nisipăria-Hulubăţ“. Din perimetrul iniţial de 2,5 hectare al rezervaţiei a mai rămas numai suprafaţa de 980 m2, datorită construirii, după 1990, a unor case particulare.
Prin exploatarea nisipului, în 1910 au fost observate numeroase resturi fosile de I. Miulescu directorul Gimnaziului din Vaslui. Cercetările ulterioare au evidenţiat faptul că zăcământul fosilifer din aceste nisipuri este unul din cele mai bogate din ţară. Pe baza fosilelor de mamifere găsite aici s-a stabilit că depozitele din această terasăau fost acumulate în pleistocenul superior. Dintre mamiferele identificate, menţionăm: Elephas primigenius, Rhinoceros trichorhinus, Bison priscus, Bos primigenius, Megaceros euryceros, etc.
Pe lângă fauna fosilă de mamifere, se întâlneşte şi o bogată faună de nevertebrate pleistocene.